Ilarion Argatu (n. 2 august 1913, satul Valea Glodului, comuna Vulturești, județul Suceava - d. 11 mai 1999, Mănăstirea Cernica)

Ilarion Argatu (n. 2 august 1913, satul Valea Glodului, comuna Vulturești, județul Suceava - d. 11 mai 1999, Mănăstirea Cernica) a fost un preot ortodox, renumit duhovnic și exorcizator român. La șapte ani de la trecerea sa la cele veșnice, în mai 2006, trupul său a fost deshumat și s-a găsit aproape intact.

Parintele Ilarion Argatu este unul dintre marii duhovnici ai vremurilor noastre. "Trebuie sa nu uitam nici o clipa ca zilele noastre sunt scurte pe Pamant. Dar eternitatea, vesnicia o avem in cer, promisa de Dumnezeu, si pe aceea trebuie sa o pastram cu sfintenie" (Parintele Ilarion Argatu). Mare duhovnic si nevoitor, parintele este unul dintre cei mai renumiti preoti ortodocsi exorcisti romani.

Parintele Ilarion s-a nascut la data de 2 august 1913, in localitatea Valea Glodului, comuna Vulturesti, judetul Suceava, si a adormit in data de 11 mai 1999, la Manastirea Cernica.

In anul 2006, dupa trecerea a sapte ani de la adormirea lui in Domnul, trupul parintelui Ilarion Argatu, inmormantat in Biserica din Boroaia, a fost scos la lumina. Minune! Trupul parintelui s-a aflat intreg si neputrezit, avand culoarea si caracteristicile specifice Sfintelor Moaste. Cu toate acestea, parerile despre parintele Argatu sunt inca impartite.

Viata Parintelui Ilarion Argatu

Parintele Ilarion Argatu s-a nascut intr-o familie numeroasa, primind la botez numele de Ioan. Familia tanarului Ioan era una dintre acele familii care au fugit din Maramures, prin secolul al XVIII-lea, spre a-si pastra dreapta credinta, impotriva generalului catolic Bucov, care a prigonit atat de mult pe ortodocsi.

Tatal parintelui, numit Alexandru, asa cum isi va boteza si Parintele Ilarion un fiu, a indeplinit functia de primar in comuna Valea Glodului, vreme de 16 ani. Ramanand vaduv, tatal sau si-a randuit copiii, iar mai apoi s-a retras la Manastirea Neamt, unde s-a si calugarit. El este inmormantat in cimitirul manastirii nemtene.

Tanarul Ioan a urmat scoala primara din localitatea natala, in Valea Glodului, iar mai apoi, indemat de unchiului sau, Parintele Epifanie Craciun, staret al Manastirii Cocos, din Dobrogea, s-a inscris la Seminarul Teologic din Dorohoi. Terminand seminarul, Ioan va urma si cursurile Facultatii de Teologie din Cernauti. Simultan, Ioan Argatu a urmat si cursurile Scolii Militare din Bacau, ajungand sublocotenent, si o scoala de serviciu social. Dupa facultate, Ioan Argatu se va inrola in armata, undeva la granita cu Ungaria.

In ziua de 10 noiembrie 1940, Ioan Argatu se casatoreste cu Georgeta, fiica preotului Sebastian Mihailescu, din localitatea suceveana Oniceni. Impreuna, cei doi soti vor da nastere la cinci copii: Stefan, Gabriela, Alexandru, Ioan si Ana. In cele din urma, cele doua fete vor ajunge preotese, iar cei trei baieti vor ajunge preoti.

Renuntand la serviciul militar, Ioan Argatu isi depune dosarul pentru a fi hirotonit preot, pe seama localitatii Oniceni. Astfel, in anul 1940, in Catedrala Mitropolitana din Iasi, tanarul Ioan va fi hirotonit preot, slujind impreuna cu socrul sau, care era deja preot in acel sat.

In anul 1946, mitropolitul Irineu Mihalcescu al Moldoveri l-a transferat pe Parintele Ioan Argatu, de la Parohia Oniceni, la Parohia Boroaia, pentru a ridica biserica din acel sat, a carei constructie fusese inceputa in urma cu mai bine de 22 ani, insa parasita.

Parintele Argatu a adus in satul Boroaia o biserica, monument istoric, din localitatea Rasca, si a inceput a strange materialele necesare zidirii noii biserici. Lucrarile vor fi insa iarasi amanate, conducerea vremii luptand mult impotriva celor cu initiativa duhovniceasca.

Autoritatile vremii au inceput a-i face zile grele parintelui. Astfel, cerintele au inceput sa apara: slujbele sa fie scurtate, astfel incat la ora 09.00 biserica sa fie inchisa, sa vina la toate adunarile de Partid, sa indemne lumea sa munceasca si duminica, sa nu mai primeasca pe nimeni la el acasa, etc. Netinand cont de nici unul dintre aceste indemnuri, parintele a fost acuzat, cu martori mincinosi, de "instigare contra ordinii publice".

In ziua de 18 iulie 1948, comunistii au venit la biserica din Boroaia, ca sa il aresteze. Neaflandu-se acasa, parintele a aflat despre faptul ca era asteptat de militie. Fugind, in ascuns, din satul Boroaia, el a mers in casa natala, in Valea Glodului, unde s-a ascuns intr-o magazie darapanata, in spatele unui perete fals de lemn. Fara de nici unele, parintele a stat ascuns acolo vreme de trei ani. Doar mancarea o primea in cantitate mica si in ascuns.

Cel care l-ar fi gasit si l-ar fi "turnat" pe parintele, primea de la stat o suma de 300.000 de lei, multi bani la acea vreme.

Dupa cinci ani de la fuga parintelui, militia a mai deschis un dosar, de asta data cu sentinta de inchisoare pe viata, pentru "organizare de complot contra statului". Vreme de alti patru ani, parintele a stat ascuns intr-o sura de fan. Cativa ani, el a stat ascuns si sub podeaua casei din Boroaia, nimeni nestiind de el.

In total, Parintele Ilarion Argatu a stat ascuns vreme de 16 ani, ba prin magazii si hambare, ba prin poduri si pivnite. Abia in anul 1964, parintele a fost absolvit de cele doua dosare mincinoase, odata cu eliberarea tuturor celor inchisi din rautate.

In ziua de 13 februarie 1965, militia a fost anuntata de o vecina a parintelui ca l-a vazut noaptea, in curte. Fiind interogat de militienii din Suceava, parintele a fost lasat, mai apoi, in libertate. Intors in Boroaia, parintele s-a apucat de lucru, zidind biserica cea mare.

Avand binecuvantarea mitropolitului Iustin Moisescu, parintele Ioan Argatu a pus piatra de temelie a bisericii in ziua de 22 iunie 1969, lucrarile de zidire durand pana in ziua de 2 mai 1970. Dupa randuirea tuturor celor de folos ale bisericii, aceasta a fost sfintita in anul 1977, in vreme ce de biserica se ingrijea fiul sau, Alexandru Argatu.

In anul 1972, parintele Ioan Argatu ramane vaduv. La mai putin de un an, in luna ianuarie 1973, el se va calugari la Manastirea Antim, din Bucuresti, primind numele de Ilarion Argatu. Dupa cativa ani petrecuti in Manastirea Caldarusani, parintele s-a retras mai apoi, pentru ultimii 19 ani din viata sa, la Manastirea Cernica, unde nenumarati pelerini ii paseau pragul.

La Manastirea Cernica, parintele a savarsit nenumarate exorcizari. Slujba de exorcizare incepea cu Acatistul Domnului Iisus Hristos si continua cu Sfanta Liturghie, cu Sfestania de sfintire a apei si cu Taina Sfantului Maslu. La sfarsit, parintele Ilarion Argatu citea Moliftele Sfantului Vasile cel Mare si pe ale Sfantului Ioan Gura de Aur. Dupa tipete si urlete inumane, omul posedat incepea sa se vaite puternic, ca in cele din urma ca cada intr-un somn adanc. Dupa aceea, omul se trezea linistit.

Din colecta publica, parintele a ridicat o biserica in satul natal si a daruit Comunitatii Romanesti din Israel un teren la Ierihon, unde a fost cladit un lacas de cult ortodox, cu hramul Nasterea Domnului, in care sa fie adunate toate maicutele romance din Israel.

Parintele Arhimandrit Ilarion Argatu a adormit in Domnul in ziua de 11 mai 1999, la Manastirea Cernica, fiind in varsta de 86 de ani. Parintele a fost inmormantat in pronaosul bisericii din Boroaia, precum i-a fost dorinta.

Parintele Cuvios Ilarion Argatu

In luna mai a anului 2006, dupa trecerea a sapte ani de la ingroparea sa, parintele Ilarion Argatu a fost dezgropat, dupa obicei. Vineri seara, cu un sobor de 30 de preoti, IPS Pimen al Sucevei si Radautilor a oficiat slujba de dezgropare a parintelui Ilarion Argatu. S-a descoperit trupul intreg si frumos mirositor. Desi sicriul putrezise complet, trupul parintelui s-a aflat intreg si frumos la culoare. Pelerinii au inceput sa se adune in numar nenumarat.

Trupul parintelui Ilarion Argatu a fost spalat in Aghiazma, uns cu untdelemn sfintit si cu mir. Desi se dorea ca osemintele sa ramana in biserica timp de 40 de zile, iar mai apoi sa fie ingropate in curtea bisericii, credinciosii au construit un baldachin din lemn si o racla si l-au asezat in pronaosul bisericii.

Despre parintele Argatu, IPS Teodosie, spune: "Viata sa a fost o flacara. Se ruga pana adormea si se trezea rugandu-se." Primul criteriu in canonizarea unui sfant este marturisirea de credinta ortodoxa, iar mai apoi pilda vietii si a invataturii propovaduite. Parintele Argatu indeplineste acest prim criteriu, cat despre culoare ramasitelor sale, si acestea sunt i galbene si placute la culoare, precum ceara. Desi nu toti se raporteaza la fel la cazul Parintelui Ilarion Argatu, acesta a fost si ramane unul dintre marii parinti duhovnicesti ai tarii noastre.

Sursa: CrestinOrtodox.ro